Imi aduc aminte cu placere de anii copilariei, duminica mirosea in bucataria noastra din drumul Taberei a ciorba, a legume, a leustean si a ceva dulce. Stateam pe langa mama care era de profesie bucatareasa (lucra la armata) si ramaneam cu gura cascata invariabil...de cat de repede taia zarzavatul de ciorba, freca maioneza cu lingura de lemn si o facea mai repede decat o fac eu acum cu mixerul...si avea un gust mai bun...ii punea sifon de vreo doua ori.
Tot ce am mancat in copilarie si adolescenta este mai gustos decat acum.
De ce oare?
Ehhh, am cazut in melancolia aducerii aminte a diverse episoade din copilarie.
Mancare romaneasca, sanatoasa facuta cu bors cumparat de la o tanti de pe o alta scara dar tot de la noi din bloc. Mergem cu o sticla de lapte (din acelea cu gatul larg cine isi aminteste), borsareasa avea trei borcane "umplute" cu bors in diverse faze de fermentatie, borsul gata de vanzare era tinut de multe ori la frigider sa nu se strice. De fiecare data primeam o cana de bors proaspata pe care o beam acolo pe loc, altfel ajungeam acasa cu sticla pe jumatate.
Imi placea cum punea mama borsul intr-un vas separat sa dea in clocot, ii lua spuma si apoi il amesteca cu restul ciorbei care era pe ultima suta de metri.
Preferata mea era ciorba de perisoare din carne de porc cu carne de vita si putina afumatura de porc tocata.
Felul doi preferat era varza murata calita cu ciolan afumat, iar desertul prajitura cu dovleac.
